Istoric
1716-1718
dupa o stapanire turca de 164 de ani, Banatul intreg este ocupat de
trupele imperiale austriece.
1718
Banatul este alipit Imperiului Habsburgic odata cu semnarea Tratatului
de pace de la Passarowitz
31 octombrie 1768
s-a aprobat construirea unei noi uzine la Resita, lucru terminat in
1771, an din care uzinele Resita produc neintrerupt.
De la infiintare, uzinele produceau in afara de laminate si alte
produse, inclusiv armament-tunuri.
1 ianuarie 1855
uzinele Resita sunt vandute societatii K.K. Oster Staatseisen
Babngeselschaft (STEG). Preluarea uzinelor de catre STEG
a permis modernizarea acestora.
1892
Actiunea Memorandista la care banatenii au participat votand trimiterea
memorandumului imparatului la Viena,
protestand apoi impotriva procesului de la Cluj, deschis impotriva
memorandistilor.
1 Decembrie 1918
Banatul intra in componenta statului Roman. In acest sens, actionarii
STEG, in acord cu oficialitatile romane, au ajuns
la un acord care a permis crearea societatii anonime pe actiuni UDR
(Uzinele si Domeniile Resita) cu sediul in Romania.
1960 – 1980
se pune accent
pe economia centralistă, manifestându-se un puternic având economic ; o
serie de localităţi precum Oţelu Roşu,
Anina, Moldova Nouă, Ocna de Fier, Dognecea, Oraviţa s-au dezvoltat ca
localităţi monoindustriale prin industria extractivă ce absorbea forţa
de muncă masculină din zonă. Reşiţa a devenit un mare centru cu
tradiţie în domeniul siderurgic şi al construcţiilor de maşini, cu o
dezvoltare continuă până în 1985. Se remarcă creşterea populaţiei
urbane şi a fondului de locuinţe colective în blocuri din panouri
prefabricate. Dezvoltarea României în această perioadă este marcată de
mari modificări în relaţiile economico-politice, atât în interiorul
ţării cât şi în exterior.
22 decembrie 1989
schimbarea regimului comunist. După mai bine de 40 de ani
de comunism şi socialism, în urma evenimentelor din decembrie 1989 –
care au dus la răsturnarea regimului comunist – România a trecut la o
nouă etapă istorică în dezvoltarea sa, revenind la dezvoltarea
economică bazată e economia de piaţă şi la o societate democratică.
1990 – 1996 scade cererea de produse siderurgice, de cocs, de argilă refractară : -
după căderea regimului politic din 1989, a „picat economia
planificată”, s-a intrat într-o perioadă de tatonare şi acumulare care
a durut 7 – 8 ani, timp în care au luat fiinţă o serie de mici
întreprinderi care valorifică şi prelucrează resursele locale : lemnul,
piatra de construcţie, produsele agricole ; se valorifică animalele
crescute în gospodăriile individuale ; se amplifică domeniul
serviciilor către populaţie ; - se pune problema restructurării
zonelor miniere şi siderurgice din România, fără a exista programe de
reconversie profesională a salariaţilor
1997
se dă Hotărâre de Guvern pentru închiderea unor
mine în două etape : conservare şi apoi ecologizare ; minele din întreg
judeţul intră într-un program de restructurare. Au rămas în funcţiune
Puţul Central – Puţul I şi puţul II folosit pentru aeraj, din Anina,
cele din Doman pentru puţin timp.
Geografic
Judetul
Caras Severin este asezat în partea sud-vestica a Romaniei,
desfasurandu-se spre sud pana la defileul Dunarii, la granita cu
Iugoslavia, avand o populatie de aproape de 350000 de locuitori si
orase ca RESITA-resedinta de judet (cu 95.000 locuitori, pe raul
Barzava, cu veche traditie industriala, punctand: 1769-s-au înfiintat
uzinele metalurgice, 1872-s-a construit prima locomotiva cu aburi din
tara); Anina; Baile Herculane; Bistra; Bocsa; Caransebes; Moldova Noua;
Oravita.
Relieful
este variat, predominand Carpatii Meridionali si Occidentali
(înaltimile cele mai mari gasindu-se în Muntii Godeanu, cu vf. Gugu de
2.291 m, în Cerna, Tarcu, Mehedinti), apoi Muntii Banatului cu
altitudini sub 1.400 m, reprezentati de Muntii Almajului, Locvei,
Semenicului, Aninei, Docnegei, dar si partea sudica a Muntilor Poiana
Ruscai, cele doua ramuri carpatice fiind separate de ariile
depresionare Bistra si Timis-Cerna), iar în mica masura dealurile
(Mehadia, Almaj) si campiile (extremitatea sud-estica a Campiei
Bantului, între Resita si Cheile Nerei.
Turistic
Potenţialul turistic – zona turistică centrală Semenic
este socotită “inima” turismului în Caraş-Severin, fiind o zonă în care
se poate practica un turism complex. Este situată într-un cadru natural
atractiv, beneficiind de amenajări turistice pentru drumeţie, sporturi
de iarnă. Staţiunile cuprinse în această zonă sunt: Platoul Semenic, Crivaia, Trei Ape, şi Secu.
Subzona Muntele Mic
Potenţialul
turistic – această zonă este foarte apreciată, oferind condiţii optime
pentru odihnă şi sporturi de iarnă. Cuprinde masivele Muntele Mic,
Ţarcu, Godeanu, precum şi Culoarele Timiş şi Bistra. Funcţia
turistică – este destul de complexă, fiind reprezentată prin: turismul
montan (drumeţie, cunoaştere, alpinism); sporturi de iarnă (Muntele
Mic); odihnă şi recreere (în toţi munţii şi îndeosebi pe Bistra
Mărului, cu lacul şi Complexul Scorillo); vânătoare şi pescuit sportiv;
turism itinerant cu valenţe culturale; agroturism (satul Marga). Această
zonă este accesibilă de pe E70 cu telescaunul (Muntele Mic), din
culoarul Bistrei sau de pe Valea Cernei (Munţii Godeanu).
Potenţialul turistic – zona turistică Valea-Cernei prezintă un interes deosebit prin potenţialul turistic şi balneoclimatic de care dispune. Zona
prezintă un traseu turistic linear de la Băile Herculane, care
constituie baza de plecare în lungul văii râului Cerna. Diferenţa mare
de nivel de la izvoarele Cernei până la confluenţa cu râul Belonca a
imprimat râului un curs rapid care a săpat adânc în masivele stâncoase
pe care le străbate. Puncte de interes turistic: Şapte Izvoare,
Crucea Ghizelei, Izvoarele Cernei şi circa 40 de peşteri. Această
valoare turistică ar putea creşte prin crearea unei baze materiale
adecvate, în prezent vizitarea ei fiind dificilă.
Staţiunea
Băile Herculane este situată la o altitudine de 168 m, pe ambele maluri
ale râului Cerna. Profilul staţiunii este tratamentul balneoclimateric,
odihna şi recreere. Principalele elemente ale potenţialului balnear
sunt numeroasele izvoare termominerale, cadrul natural deosebit,
Domogledul şi numeroasele edificii.
Fotografii
Primaria si Prefectura - Resita

Camera de Comert - Resita

Casa de Cultura si Teatrul de Stat - Resita

Catedrala Ortodoxa - Resita

Liceul Diaconovici Tietz - Resita

Muzeul Locomotivei - Resita

Muzeul Banatului Montan - Resita

Primaria Resita

Uzina Constructoare de Masini - Resita

Universitatea Eftimie Murgu - Resita

Centru orasului Resita

Masivul Semenic

|